Página: 1
Anii de la tine la mine
: traducere de Maria Banuș
 Poesia 2008-12-11 (8512 Ocorrências)
Auf überregneter Fährte
:
 Poesia 2004-12-12 (7507 Ocorrências)
Cel ce inima-și smulge din piept
: traducere de Maria Banuș
Poesia 2008-12-11 (7596 Ocorrências)
Copac din Aspen...
:
Poesia 2003-02-08 (7789 Ocorrências)
Corona
: traducere de Maria Banuș
Poesia 2008-12-11 (7328 Ocorrências)
Corona
: Traducere de GretenTartler
Poesia 2009-07-22 (7534 Ocorrências)
Corona
:
Poesia 2009-07-22 (6458 Ocorrências)
Elogiul depărtării
:
Poesia 2005-03-24 (8850 Ocorrências)
Erau nopți
:
Poesia 2003-02-17 (8855 Ocorrências)
Floare
:
Poesia 2003-02-07 (8347 Ocorrências)
Marianne
:
Poesia 2006-03-10 (7659 Ocorrências)
Măslinul
: din volumul: Opera poetică (I)
Poesia 2021-12-02 (1282 Ocorrências)
Poem pentru umbra Marianei
: Dimensiunea românească (1987)
Poesia 2010-12-19 (6975 Ocorrências)
Psalm
:
Poesia 2003-02-14 (9730 Ocorrências)
Schreib dich nicht
:
Poesia 2004-12-12 (9970 Ocorrências)
So bist du denn geworden...
: in Mohn und Gedächtnis (1952)
Poesia 2010-02-28 (7864 Ocorrências)
Solve
:
Poesia 2010-02-28 (6582 Ocorrências)
Somn și hrană
:
Poesia 2011-06-22 (5633 Ocorrências)
Sonata morții
:
Poesia 2003-02-07 (8882 Ocorrências)
Stigmat
:
Poesia 2011-06-22 (5547 Ocorrências)
Taina ferigilor
:
Poesia 2011-06-23 (5773 Ocorrências)
Târziu și adânc
: traducere de Maria Banuș
Poesia 2009-07-11 (7324 Ocorrências)
Tenebre
:
Poesia 2003-02-20 (7958 Ocorrências)
Über drei...
:
Poesia 2010-02-28 (6240 Ocorrências)
Vecinătatea mormintelor
: din volumul: Opera poetică (I)
Poesia 2021-12-02 (1159 Ocorrências)
Zadarnic pe geam pictezi inimi
: traducere de Maria Banuș
Poesia 2008-12-11 (7316 Ocorrências)
“Fuga” Morții
:
Poesia 2004-04-13 (11931 Ocorrências)
Página: 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Paul Celan
Paul Celan (pseudonimul lui Paul Antschel) (n. 23 noiembrie 1920, Cernăuți – d. 20 aprilie 1970, Paris) a fost un scriitor de limba germană, evreu originar din România. Pseudonimul său literar (anagrama numelui de familie) se pronunță în limba germană "Țelan". Este considerat a fi unul din cei mai mari poeți moderni.
Poetul, traducătorul și eseistul a avut o traiectorie sinuoasă. S-a născut în Bucovina de Nord, într-o familie de evrei germanofoni în epoca în care această regiune făcea parte din România, a trăit în Austria, România, și apoi în și Franța. A scris în limba germană. A fost un traducător extrem de activ. A tradus în această limbă literatură română, portugheză, rusă, engleză și franceză. A tradus din limba germană în limba română povestirile lui Franz Kafka și a colaborat la prestigioasă revistă Secolul 20.
Paul Celan s-a născut într-o familie vorbitoare de limba germană din Cernăuți in Bucovina, care devenise de doi ani provincie a României. Ținutul păstra încă bogata moștenire etnică și culturală din perioada în care fusese provincie austriacă. În Bucovina în general, iar la Cernăuți în mod special trăiau numeroase minorități etnice, astfel încât copilul a crescut într-un spațiu multicultural. Limba română a învațat-o de la prietenii săi de joacă.
Orașul, care a aparținut până în 1918 Imperiului Austro-Ungar, a fost ocupat de sovietici în iunie 1940 în urma pactului Ribentropp-Molotov, fiind reocupat de armata română condusă de mareșalul Ion Antonescu în iunie 1941 și anexat ulterior de Uniunea Sovietică după contraofensiva din 1944. Cernăuțiul aparține astăzi Ucrainei, numindu-se Èernivți.
Familia sa era una de evrei ortodocși, practicanți. Tatăl său, Leo, era un sionist care a dorit să-și educe fiul în ebraică la Safah Ivriah, o instituție care milita pentru asimilarea evreilor în cultura austriacă. Mama sa era o avidă cititoare de literatură germană și insista ca germana să fie limba vorbită în familie. Dupa ceremonia de Bar Mitzvah din 1933, Paul Celan a abandonat sionismul și și-a încheiat educația ebraică; a devenit un membru activ al mișcării socialiste și suporter al cauzei republicane în timpul războiului civil din Spania. Mătușa sa, Minna, care a locuit un timp cu familia sa în Cernăuți, a emigrat în 1934 în Palestina. Primul său poem intitulat "De ziua mamei" (1938) e o declarație de dragoste pentru mama sa. Amândoi părinții lui au fost deportați de naziști și au murit într-un lagăr de concentrare din Transnistria.
Chiar dacă a cochetat cu gândul emigrării în Palestina din cauza antisemitismului în creștere al sovieticilor, se stabilește la București în 1945 unde rămâne până în 1947. Devine un membru activ al comunității literare evreiești din România, traduce literatură rusă în limba română și publică cărți sub diferite pseudonime.
Scena literară din România era dominată de suprarealism, Bucureștiul devenise capitala suprarealismului mondial, după ce mișcarea își pierduse orice suflu în Franța, țara de origine. Paul Celan se juca și confecționa diferite pseudonime pentru el și prietenii săi (așa cum a a procedat și Fernando Pessoa, un alt poet modernist celebru, portughez) și tot acum și-a creat propriul său pseudonim.
O versiune a poemului "Todesfuge" a apărut în traducere românească semnata de Petre Solomon, sub titlul "Tangoul morții" în luna mai a anului 1947 in "Contemporanul".
Der Sand aus den Urnen -- Nisipul din urne (1948)
Mohn und Gedächtnis -- Macii și amintirile] (1952)
Von Schwelle zu Schwelle -- Din prag în prag (1955)
Sprachgitter -- Vorbirea-grilă (1959)
Die Niemandsrose -- Roza nimănui (1963)
Atemwende -- Respirație-întoarcere (1967)
Fadensonnen -- Sori împletiți (1968)
Lichtzwang -- Lumină-Impuls (1970)
Schneepart -- Zapadă-parte (postum, 1971)
|
Leituras Recomendadas
