noi, toți, ne scriem sufletul pe Moarte,
surâdem, hohotim, dorim, durăm…
fie-ne Depărtarea să ne poarte
-n Aproape pe care îl sperăm!

Fie să fie jocul – deopotrivă –
cinstit, hain, urât și descântat!

aici se-mplântă lespedea votivă
deasupra unui cuget de bărbat…

și-un ultim vers, în curgerea lascivă:
slăvita mea, cât cer ni s-a-ntâmplat!