Sub paravanul cel de ceață,
Sub cer vifornic, peste văi,
Mormânt lui Ossian se-nalță
În munții mei și-ai Scoției.

Spre ea-mi zbor firea amorțită,
Să-i sorb natalul vetrei fum
Și de la cripta părăsită
A doua soartă să-mi asum.