agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
|
||||||
agonia Leituras Recomendadas
■ A 8th Bienal do Douro sem limites
Romanian Spell-Checker Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-04 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Dîrzu Andrei-Ovidiu
Prin piepturile noastre absurde se plimbă
orașele incendiate, amare. Păsările din ele sunt păsări de pradă. Oamenii incidentali vorbesc singuri și tare. Nu răspunde nimeni, - din ziduri sau ganguri ies șerpi cu mersul târât; singurătățile serii cu cutitele-n mână ne țin de urât. Fețele au pe ele cărbune crescut cu gloanțele, cu foile de cort. Pe timpul războiului, în noi cartierele au ars ca pălăriile calabreze, de sport. Echipamentele seamănă cu pietrele; au culoarea drumului spân. Într-o zi de octombrie, serioasă, au să răsară scaieți negri-n plămân. La dansul grotesc al orbitelor vom vedea atunci fabricile de cărămidă umană pompându-și alcoolul din bureții lor anonimi peste inimă câte o capcană. -Doamne, să ne ajuți să te întâlnim pe Calea Lactee – cuptoarele tale coc pâinea țăranilor triști: dacă ai fi lângă noi, te-ai întâlni cu Iisus Hristos în tranșee sau l-ai găsi mort în porumbiști. Să ne culegi, Doamne, ca pe struguri din alifia țarnelor, din vegetații de fier – că... “noi pentru tine ducem acuma războiul acesta mare cât o felie de cer”. Oamenii tac de-alaltăieri și te-așteaptă; puștile lor (crede-mă) n-au să tragă niciodată în tine, cu toate că trupurile noastre-ngropate-n asfalt se uită la soare ca la un hoț ieșit, ziua, din mine.
|
||||||||
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade