agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
|
||||||
agonia Leituras Recomendadas
■ A 8th Bienal do Douro sem limites
Romanian Spell-Checker Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-12-13 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Dîrzu Andrei-Ovidiu
Cădeau fulgi negri. Șirul de copaci
lucea, când îmi mutăm pe el privirea. De-atâta vreme rătăceam tăcut târându-mi singur amintirea. Și se făcea că stelele scrâșnind își îmbucau, înțepenite, dinții. Mașină infernală ce bătea un timp oprit, al conștiinții. Apoi, se lasă o tăcere groasă și fiecare gest pe care-l fac cozi de cometă-n aer lasă și fiece privire aruncată o-aud cum sună întâlnind vreun copac. Ce căutai, copile, - acolo, cu mâinile prelungi și umeri ascuțiți, pe care-aripile abia de se uscară, fulgi negri, balansându-se în seară. Un orizont urlând și nevăzut zvârlindu-și limbile și antracitul, întruna mă târa prin șirul mut, aproape gol alunecându-mi trupul. Ardea orașu-n depărtări de fum, ardea sub avioane rugu-i rece. Noi doi, pădure, ce facum? De ce te-au ars, pădure,-n fald de scrum și peste tine luna nu mai trece?
|
||||||||
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade