agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ A 8th Bienal do Douro sem limites ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-19 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Yigru Zeltil
Dans le vieux parc solitaire et glacé
Deux formes ont tout à l`heure passé. Paul Verlaine Pășim tăcuți pe drumul cuprins de-nfiorarea Apropiatei toamne, când nopțile coboară Pe câmpuri de aramă o mantie ușoară De frig, de dezolare, și doamnă e uitarea A tot ce-a fost iubire și floare și lumină. Pădurea de mesteacăni ușor și dulce geme, Argintul ei pălește cu cea din urmă vreme A verii... Înghețată se-nalță luna plină. Þesută-n vraja verii, iubirea noastră pare Acum, când totul moare, o palidă-arătare, Cu părul de-ntuneric si zâmbetul de ură; Cuvinte-nfiorate nu pot sa mai răsune, Surâsul de durere ne-a-ncremenit pe gură Și mâinile-nghețate nu vor să se-mpreune.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | ![]() | |||||||
![]() |
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade