Năvălește
în curtea neagră a nopții
vântul
pe limbă
cu gust de somn

Morții
gonesc către nord
tăcerea lor pătrunde tăioasă
în răceala visului

Cine citește
trecătoarea stenografie
în crunta dezbinare a orelor

Necurmat se desfrunzesc
Viitorul și moartea

* * *

(Ora zero și șase)

Șase minute
După nicio oră
(mai târziu anii vor trece)
Șase
minute
absolute

Astfel frigul
ne va cuprinde
după punctual zero

* * *

Această adunare de sentimente trândave,
inofensive ca un exploziv umed
amestecate, serbede,
un coctail, pe care, fără sete,
cu pălăria în mână, îl lași nebăut.

Aceste discuții, neinflamabile,
armonioase, nătânge, fără gust,
golul tapetat cu gânduri mărunte,
la nevoie păr genital colorant cu spirit.

Aceste-ntâlniri ale unor morți în viață,
bântuiți de o molcomă agitație,
cranii care rânjesc, dichisite cu aur.

Acum spre lună, singur, acum.