Deasupra lumii nori se duc.
Verde-n păduri
lumina lor curge.
Inimă, uită!
În soare tăcut
se țese vraja ce-alină,
sub flori adiate-nfloresc împăcări, mii.
Uită! Da, uită!
Din adânci depărtări o pasăre-auzi-o cum fluieră...
Își spune cântecul.
Cântecul fericirii!
Al fericirii.