El intră cu modestie
Și tăcând se mistuia.
Cu o verde veselie,
Insistent, un ochi râdea

Sau cu tainica uimire
Îi privea încremenit.
El tăcea cu presimțirea
Sufletului hărăzit.

Și știa că-acea făptură
Chipul și-l va preschimba
Și în tainica scriptură
Tot cuvinte vechi vedea.

Ei era tăcut din fire,
Simplu, straniu, anonim.
Și cu-o tainică privire
Îl fixa un vis sublim.

Septembrie 1902

Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''