Fiți blestemate, voi, negre otrăvuri,
Somn alb!
Această nespus de ciudată grădină
Cu pomi amurgiți,
În care mișună șerpi, lilieci,
Păianjeni și fluturi de noapte.
Străinule! Umbra ți-o pierzi
În roșu amurg,
Corsar neguros
În marea sărată-a mâhnirii.
Albe păsări la marginea nopții pornesc
Peste orașe de-oțel
În prăbușire.

Traducere Mihail Nemeș