RUIT HORA ce tragică încurcătură.
E prea înceată ora ca să fie un fulger
acea prea scurtă clipă ce-ar umple de ridicol
tot restul.
Dar ora este sclipăt pentru acel ce-ar vrea
să stea pe scoarța terrei drept pe picioare
și nicidecum pe-o minge care se dă de-a dura
în spațiu acesta care necunoscând sfârșitul
nici sens nu poate să aibă. Acesta
îl are doar ceva finit, dar fără margini
și e ca o dorință, perfect.
O bătaie de cap în plus, inevitabilă – și chiar de spaimă.


Traducere Florin Chirițescu