agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
|
||||||
agonia Leituras Recomendadas
■ A 8th Bienal do Douro sem limites
Romanian Spell-Checker Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-05-14 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Maria Elena Chindea Străzi bătucite – Nebuni pașii mei mecanici – Ce altădată se mișcau vrăjiți În fuga mea, Acum, deșirați, nu mai sunt în grația Timpului plin Trezesc, cu fiecare stare a mea efemeră, Semne vane pe care le las să trăiască De ne dau măsura. Și când la apus răsună paharele, – Dar casele veselie nu mai au – Și dacă din obișnuință în sfârșit mă opresc Fără iluzii, căutând liniște măcar, În penumbrele prudente Ale camerelor strâmte Cu toate că suava voce nu răzbate Din niciunul dintre obiectele împrăștiate, Îmbătrânite cu mine, Sau din resturi de imagini legate De una dintre cele câteva întâmplări necesare, Poate pe neașteptate să se întoarcă, să-mi dea târcoale Dezlegându-mi cuvintele din inimă. Voi învăța astfel darul brațelor – Ochii carnali Desprinși din prefăcutele lacrimi, Urechea absurdă – Acea speranță umilă Ce-l îmboldea pe tensionatul Michelangelo Să picteze orice locșor într-o clipă Nedându-i sufletului Nici măcar timpul respirației. Pentru un dezolant freamăt de aripi dădea Unei urbe ca o sămânță, tăinuită, Eternizând în sine cerul sigur, cupola Intens supraviețuitoare. Traducere Nicoleta Dabija
|
||||||||
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade