agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ A 8th Bienal do Douro sem limites ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-01 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por
Aceleași lovituri care îl trimiteau la pământ îl aruncau în același timp departe înaintea vieții sale, spre anii viitori în care, de-ar sângera, de vină n-ar fi nedreptatea unuia singur. Ca pomișorul întărit de rădăcini și care își strânge crengile rănite lângă trunchiul trainic, el cobora apoi de-a-ndaratelea în mutismul științei acesteia și în nevinovăția lui. În sfârșit, scăpa, fugea, și cunoștea fericirea deplină. Ajungea la pajiște și la stavila trestiilor, căreia îi mângâia mâlul și-i percepea freamătul uscat. Se părea că tot ce pământul produsese mai nobil și mai perseverent îl adoptase, drept răsplată.
Și-ar reîncepe astfel până când, necesitatea de a rupe dispărând, el ar sta drept și atent printre oameni, mai vulnerabil și mai tare totodată.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | ![]() | |||||||
![]() |
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade