|
agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
|
|
| |||||
| Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A 8th Bienal do Douro sem limites Contato |
Comentários dos membros
Visitas: 6924
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-08-17 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por nicollè pierre
De cîte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,
Oceanul cel de gheață mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată, Departe doară luna cea galbenă-- o pată; Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre plutește cu aripi ostenite, Pe cînd a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pîlc întreg de păsări, pierzându-se-n apus. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare, Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare, Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. ...................................................... Suntem tot mai departe deolaltă amîndoi, Din ce în ce mai singur mă-ntunec și îngheț, Cînd tu te pierzi în zarea eternei dimineți. 1879
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade