|
agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
|
|
| |||||
| Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A 8th Bienal do Douro sem limites Contato |
Comentários dos membros
Visitas: 25470
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-09-26 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Nicoleta Stefanescu
Mi-am împlîntat lopata tăioasă în odaie.
Afară bătea vîntul. Afară era ploaie. Și mi-am săpat odaia departe subt pămînt. Afară bătea ploaia. Afară era vînt. Am aruncat pămîntul din groapă, pe fereastră. Pămîntul era negru: perdeaua lui, albastră. S-a ridicat la geamuri pămîntul pînă sus. Cît lumea-i era piscul, și-n pisc plîngea Isus. Săpînd s-a rupt lopata. Cel ce-o știrbise, iată-l, Cu moaștele-i de piatră, fusese însuș Tatăl. Și m-am întors prin timpuri, pe unde-am scoborît, Și în odaia goală din nou mi-a fost urît. Și am voit atuncea să sui și-n pisc să fiu. O stea era pe ceruri. În cer era tîrziu.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade