agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ A 8th Bienal do Douro sem limites ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-10-03 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Monica-Ioana Bălan
Cand izgonit din cuibul vesniciei
intaiul om trecea uimit si-ngandurat prin codri ori pe campuri, il chinuiau mustrandu-l lumina, zarea, norii – si din orice floare il sageta c-o amintire paradisul- si omul cel dintai, pribeagul, nu stia sa planga. Odata istovit de-albastrul prea senin al primaverii, cu suflet de copil intaiul om cazu cu fata-n pulberea pamantului: „Stapane, ia-mi vederea, ori daca-ti sta-n putinta inpaienjeneste-mi ochii c-un giulgiu, ca sa nu mai vad nici flori, nici cer, nici zambetele Evei si nici nori. caci vezi - lumina lor ma doare ”. Si-atuncia Milostivul intr-o clipa de-ndurare ii dete – lacrimile.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | ![]() | |||||||
![]() |
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade