|
Biografia Cornelia Constantin
M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății de Matematică a I.P. București, îmi continuu studiile universitare în cadrul Univerității București și obțin Diploma de licență în matematică cu lucrarea „Ciocniri și percuții”, sub îndrumarea academicianului Caius Iacob. Din anul absolvirii facultății am funcționat ca profesor de matematică în câteva școli generale și licee; acum, pe ultimul segment al carierei didactice, sunt profesor la Scoala Mircea Vodă din Călărași, școală unde în urmă cu 40 de ani terminam studiile gimnaziale.
Despre scris pot spune că este o zestre pe filiație maternă. Am avut încercări și colaborări la revistele pentru copii din primele clase primare, apoi la revista liceului.
Nu scrisul a fost să fie preocuparea mea de bază, dar a fost și a rămas obsesia vieții mele.
Debutul, nu știu dacă a fost unul adevărat - poezia „Osmoză” (se cerea să fie cu caracter patriotic sau cu realizările poporului, așa era atunci!) a fost publicată în 23.01.1971, în ziarul local” Tribuna Ialomiței”, apoi alte trei poezii în ziarul” Pământul” și cam atât.
Nu am pretenția că prin scris descopăr eu căi neștiute ale prozodiei; scriu că așa vrea sufletul meu a se fi împlinit prin descoperirea acestui „alter ego”.
|
Leituras Recomendadas
