agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
|
||||||
agonia Leituras Recomendadas
■ A 8th Bienal do Douro sem limites
Romanian Spell-Checker Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-01-20 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Maria Elena Chindea Sankt Petesburg Când pe negrii-acei trăpași, călare, (zvelți, din hergheliile Orlov) –, pe când, după-nalte felinare, iar zăceau fațade, de istov mute-n noapte, peste-nsemn de ceas –, noi treceam, ba nu: zburam ca gândul și-ocoleam palate grele-n vântul cheiurilor Nevei, făr’ popas, duși prin noaptea asta trează care nu mai are cer și nici pământ – când din Lietnii Sad urcau mai tare în grădini deschise, c-un frământ, sevele, pe când statui știute cu profiluri doar întrevăzute se pierdeau în urma noastră mute –: brusc atunci orașul sfânt înceta să fie. Și-arată că și cum nici n-ar fi fost cândva, nedorind decât odihnă; cum un nebun, de-ndată potolit, simte de pe golul, slabu-i creier că un gând bolnav, în lung cutreier, însă suportat mereu: Granit – se desprinde și căzând acum, piere-n adâncuri, în sfârșit. Traducere Mihail Nemeș
|
||||||||
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade