agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
|
||||||
agonia Leituras Recomendadas
■ A 8th Bienal do Douro sem limites
Romanian Spell-Checker Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-02-27 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Maria Elena Chindea În pieptul meu, rana se deschide din nou când stelele coboară și îmi devin familie când liniștea cade sub urmele oamenilor. Aceste pietre se scufundă în timp, cât de departe mă vor trage cu ele? Marea, marea, oare va putea să le scurgă? Văd mâinile pe care fiecare le-a atras pe vultur și pe șoim legate de mine ca de stânca pe care suferința mi-a făcut-o, Văd copacii care respirau seninătatea neagră a morților și apoi zâmbetele, atât de statice, ale statuilor.
|
||||||||
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade