agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
|
||||||
agonia Leituras Recomendadas
■ A 8th Bienal do Douro sem limites
Romanian Spell-Checker Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-05 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por Elia David Tare ca oasele tinere, fraged ca spuma, liniștit Ca încrederea. Copacul se sprijină pe sine În aerul iernii. Pare ireal. Deși e fixat de suprafața pământului, e legat De lumina lunii cu rădăcina de dedesubt. Nimeni nu va privi propria sa stafie, căci nici o ființă Fără credință, supusă groazei nu stă acolo. Liniștit, un copac salută alt copac la fel de Liniștit. Împart, crescând își împart Bătrânele elemente: apă, pământ, aer, Întruchipați în alb-cenușiu și-n amintirea focului din coroană. Totuși copacul și imaginea sa luminoasă N-au cu nimic asemănare pe pământ. Ei știu ceva Ce oamenilor nu le e dat să știe. Puterea chinului, A încântării, pișcătura ambiției Aparțin oamenilor, nu copacilor. Despărțiți unul de altul, sunt împreună Cufundați în noaptea palidă. Nu au voință, Dar există și se recunosc. Acesta e destinul lor. Copac, copac în întunecimea Aerului, a apei. Liniștit. Și singur.
|
||||||||
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade