agonia portugues v3 |
Agonia.Net | Regras | Mission | Contato | Participar | ||||
Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial | ||||||
|
||||||
agonia Leituras Recomendadas
■ A 8th Bienal do Douro sem limites
Romanian Spell-Checker Contato |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-30 | [Este texto deve ser lido em romana] | Submetido por x
Ciocurile de cocoși
scurmă cătând aurora când din muntele-nnoptat coboară Soledad Montoya. Galbenă aramă, carnea-i miroase a cal și umbre. Nicovale fumegânde sânii,-i gem cântări rotunde. Soledad, pe cine cauți singură, spre zori, anume? Caut eu pe cine caut, dar ce-ți pasă tie, spune ? Merg să-mi caut bucuria și pe mine să mă caut. Soledad a remușcării mele, cal ce umblă razna, care în sfârșit când dă de mare valurile îl înghit. Nu-mi mai aminti de mare ; ea durerea neagră-mi crește în câmpiile măslinei pe sub foșnet de frunzare. Soledad, ce jale-ascunzi ? Ce dureri atât de-adânci ? Acre de-așteptări și gură lacrimi de lămâie plângi. Grea durere mă răpune ! Din bucătărie-n casă fug, și cozile mi-atârnă pe pământ, ca la nebune. mi-s veșmintele și trupul, ce durere ! de cărbune. Ay, cămășile-mi de fir ! Ay, de mac coapsele mele ! Spală-ți trupul tău cu apa ciocârliilor – și lasă, Soledad Montoya-n pace inima ce te apasă. * Mișcător de cer și frunze râul jos în vale sună. Cu flori de dovleac, lumina proaspătă se încunună : o, durere țigănească, veșnic singură, curată. Jale cu ascunsă matcă și-auroră depărtată
|
||||||||
Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. | |||||||||
A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Regras para publicação e de privacidade